România are sute de comune împovărate de sărăcie. Există însă şi locuri în care oamenii au găsit singuri soluţii, fără îndrumarea vreunor experţi guvernamentali. Un prim exemplu este Peştera, din judeţul Constanţa, comuna cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din țară, care găzduieşte și un parc eolian. Un al doilea este Drăguş, în Braşov, unde oamenii au învăţat să facă turism la standarde internaţionale, nu la cele româneşti.

Gheorghe Comănescu, localnic: A fost fund de mare, aici.

-Aici!?

-Da. Pentru că şi-n cariera din partea alialtă s-au găsit colţi de animale marine. Au venit şi au făcut săpături aici, la doi metri adâncime. Au găsit nişte ceramică, nişte vase de lut…

-Deci e de mult aici, scobitura asta?

-Da, sigur că da! E foarte veche. Aici sunt inscripţii şi de la 1800 şi ceva pe pereţi. Satul a fost înfiinţat pe la 1850 – 1860. Lumea a folosit-o ca adăpost pentru oi, pentru capre, pentru vaci…

-De aia i-o zice localităţii Peştera?

-De aia-i zice Peştera!

Peştera, comuna din calea vânturilor

Cât o fi adevăr şi cât poveste în naraţiunea lui Gică, nimeni nu ştie. Un aspect e cert: în jurul scobiturii acestea s-a format comuna căreia-i zice-n acte Peştera. Localitate măruntă, aşezată-n calea vânturilor Dobrogei, la doar câteva minute cu maşina de autostrada mării şi de Medgidia. La prima vedere, pare o aşezare săracă, împărţită de un canal îmbâcsit, pe care-l traversezi doar dacă-l sari cu grijă.

Comune dezvoltate prin proiecte isteţe

Asfaltul Peşterei dispare dincolo de drumul comunal. Canalizare nu-i, gaze nu-s… Oamenii se cunosc fiecare cu fiecare şi-şi duc traiul după propriile principii. Nu-s încântaţi de infrastructură, dar sunt convinşi că mult visatul confort cu iz urban va ajunge curând şi-n satul lor.

-Acum zece ani te mâncau şerpii…

-Da? Aşa urât era?

-Era cucuta… Ţi-era frică să ieşi …

-Unde?

-La asfalt, acolo. Ţi-era frică să ieşi că te mâncau şerpii.

Peştera | Internet wireless în loc de… cucută

Şerpăria de la şosea a dispărut acum vreun deceniu şi ceva. În locul cucutei şi-a bălăriilor, autoritatea locală a amenajat parc cochet, cu flori, aparate de joacă şi internet wirless. Primăria a vrut să toarne asfalt şi dincolo de drumul comunal, dar a ales să investească în educaţia copiilor.

– Dacă avem, de exemplu, verbul „a citi”, la participiu cum o să fie?

-Citeşte!

-Citit! Citit! Da? Asta e forma de participiu!

Peştera | Burse pentru toţi copiii comunei

În 11 ani, comuna cu 3.200 de suflete a investit trei milioane şi jumătate de lei în trei şcoli şi patru grădiniţe. Şi dacă a fost o vreme când 80 % dintre liceeni renunţau la cursuri, acum abandonul şcolar este inexistent, iar localitatea are chiar şi 21 de studenţi. Reţeta succesului? Motivaţia! Fiecare elev, licean şi student primeşte de la primărie o bursă lunară de 150 de lei. Bani în mână!

Marius Petre, primarul din Peștera, jud. Constanța: Şi elevii şi studenţii primesc această bursă numai dacă urmează cursuri de zi. Iar un alt principal obiectiv este ca elevul să nu aibă absenţe. La un număr de peste 20 de absenţe pe lună, această bursă se sistează.

Peştera, locul unde vântul produce bani

Peştera Constanţei are cel mai mic buget din judeţ. N-a primit bonusuri guvernamentale, n-a derulat proiecte pe bani europeni. Comuna a atras însă investitori cu greutate, care varsă acum milioane de lei în bugetul local. Aici, la Peştera, chiar şi vântul aduce bani.

Marius Petre, primar Peștera, jud. Constanța: Ne aflăm în interiorul parcului eolian din comuna Peştera. Este cea mai mare investiţie de pe raza comunei şi ne asigură un aport la bugetul local în valoare de aproximativ 8 miliarde de lei, anual. Sunt, practic, bani care se duc în dezvoltare şi ne asigură şi nouă investiţiile anuale.

La Peştera, agricultura a rămas, totuşi, îndeletnicirea de bază.

Tudorel Grosu, viceprimar Peştera, Constanţa: Avem o suprafaţă foarte mare de păşune. Păşune şi teren arabil. Având o suprafaţă de păşune de o mie şi ceva de hectare, avem şi un număr de 21 de mii de ovine şi caprine. Şi peste 1000 de vaci. Avem două societăţi care au înfiinţat culturi de viţă-de-vie, peste 300 şi ceva de hectare, avem o societate care a înfiinţat o cultură de nuci. Vreo sută şi cincizeci de hectare.

Peştera | Fermele zootehnice aduc bani la buget

Pământul e rodnic, portul mării aproape, autostrada aşijderea. Fermele agro-zootehnice sunt celălalt pilon al bugetului local. Stere a ajuns în comună acum patru ani. De atunci, creşte şi îngraşă berbeci pentru ţările arabe. Momentan are-n ţarcuri 25 de mii.

Mişu Stere, fermier: Îi achiziţionăm din toată ţara. Îi luăm miei de lapte, când sunt mici, îi creştem, îi îngrăşăm şi-i livrăm la export. Noi cumpărăm mielul de la producători, din ţară. Mielul de lapte: 20 de kilograme. Şi-l îngrăşăm. Îl facem la 35, 40, 50 de kilograme şi-l livrăm în ţările unde e nevoie.

Bunăstarea lui Stere şi-a celorlalţi fermieri înseamnă şi belşug pentru comună. Sunt proiecte majore, deja aprobate, care vor demara în această primăvară. Actuala pasarelă folosită de elevi pe drumul spre şcoală va fi refăcută, de exemplu, cu 350 de mii de lei, iar în parteneriat cu Ministerul Educaţiei va fi ridicată o grădiniţă de 600 de mii de euro. Este însă anul când Peştera se găteşte de prima investiţie importantă, cu bani externi: canalizarea!

Marius Petre, primar Peștera, jud. Constanța: Cuprinde circa 20 de kilometri în satul Peştera. Include, de asemenea, 7 staţii de pompare şi o staţie de epurare. Este cea mai mare investiţie din istoria comunei Peştera, cu cea mai mare finanţare atrasă până în acest moment. Vorbim de o sumă de aproape 4 milioane de euro. Tot pentru anul acesta avem prins cu finanţare de la bugetul local modernizarea drumurilor de acces din comuna Peştera. E vorba de principalele străzi care asigură accesul către şcoli, biserici şi celelalte instituţii.

Perdeaua forestieră, reţeta deszăpezirii ieftine

La finalul poveştii, vă spunem cum reuşeşte administraţia Peşterii să păcălească viscolul Dobrogei şi să deszăpezească pe bani puţini drumul care leagă comuna de autostradă: a plantat perdea forestieră din mlădiţă şi roşcov, cale de şase kilometri. Simplu, ieftin şi mai ales inteligent, nu?

Apropos de zăpadă: la 450 de kilometri distanţă de Peştera Constanţei, în Transilvania, oamenii folosesc zăpada în interes turistic şi fac din tradiţiile locale blazon. La Drăguş, în Braşov, nu sunt eoliene şi nici ferme de batali pentru lumea arabă. De la judeţ vine doar o brumă de bani, aşa că aici, la munte, nu există „nu pot” şi nici „nu se poate”. Inteligenţa şi implicarea sunt baza reţetei. Iar în ultimul deceniu, amalgamul acesta a adus în comuna cu doar 450 de gospodării, peste opt milioane de euro. Bani externi care au făcut din Drăguş una dintre cele mai cochete comune din ţară.

Cornel Greavu, primarul din Drăguș, jud. Brașov: Aici avem staţia de epurare a localităţii Drăguş, care a fost realizată printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de aproximativ două milioane şi jumătate de euro.

Drăguş | Comună mică, bani europeni mulţi

Străzile centrale au asfalt şi-un sistem de colectare a apelor pluviale la care localnicii şi-au racordat streşinile caselor. Apa de ploaie nu se mai scurge direct pe trotuare. Noroaie nu sunt. Comunitatea simte investiţiile şi le tratează ca atare. Gospodăriile sunt primenite, gunoaiele inexistente. Cu bani europeni, nerambursabili, comuna şi-a modernizat parcurile, locurile de joacă, şcolile, grădiniţele şi chiar detaşamentul de pompieri voluntari. Elevii sunt şi ei privilegiaţi. Învaţă limba germană, beneficiază de after-school şi de masă caldă.

Pribegii Drăguşului, nostalgici după România

Magnetul pribegiei a lovit, desigur, şi Drăguşul. Dintr-o mie şi o sută de suflete, vreo două sute muncesc la străini. Între ei Dumitru. Taică-său a fost cojocarul Regelui Mihai, iar acum şapte ani UNESCO l-a declarat „tezaur uman viu”. Om mare, respectabil. Dumitru putea rămâne să se ocupe liniştit de atelierul de ţesătorie tradiţională al familiei. A vrut însă mai mult. A emigrat. Trăieşte în Italia, laolaltă cu soţia şi copilul. Drăguşul însă, şi România toată, i-au rămas tatuate adânc, pe suflet…

-Ce ar trebui să facă statul român pentru dumneavoastră, pentru familia dumneavoastră, astfel încât să vă determine să reveniţi definitiv în ţară?

Dumitru Sofonea,localnic: Pentru mine, personal, nimic! Pentru tot poporul român ar trebui să pună la punct infrastructura, legile să fie legi, dezvoltarea industrială să se reaprindă, să creeze locuri de muncă. Să ne putem mişca. Nu în ore, zile. Să ne putem mişca în câteva ore. Să ajungem dintr-o parte în alta a ţării. România este o fată frumoasă, o Cenuşăreasă îmbrăcată în cârpe. Asta este România…

În zona turistică, dinspre pârtie, are şi Drăguşul cârpele sale: noroaiele. Primarul nu le ascunde. Ba chiar păşeşte prin ele… Şi vorbeşte despre ele… chiar din mijlocul lor. Motivul? Le-a găsit leac. Tot cu bani externi. Mulţi bani…

Cornel Greavu, primar Drăguş, jud. Braşov: După cum vedeţi, în localitate avem şi zone mai puţin dezvoltate. Aţi văzut localitatea. Am reabilitat străzile, dar avem şi noi partea noastră de treabă, de aici încolo. Am făcut un proiect de apă şi canal pentru această zonă turistică în valoare de 2.800.000 de euro, care urmează să-l implementăm. Este un proiect care are 10 kilometri de apă şi 14 de canalizare.

Drăguş, sat cultural al României

Oamenii, tradiţiile locale, peisajul şi implicarea administraţiei locale au ridicat anul trecut Drăguşul la rang de „Sat Cultural al României”. De când răsar ghioceii şi până la apusul iernii îl vizitează şi-l fotografiază peste 20 de mii de turişti. Potenţialul este imens, aşa că localnicii au preluat modelul primăriei şi-au accesat proiecte cu finanţare nerambursabilă. Zece şi-au amenajat deja pensiuni, pe bani europeni. Dacă vreţi să descoperiţi această poveste cu iz bavarez, faceţi-o! O găsiţi la 90 de kilometri de Braşov, spre poalele Făgăraşilor.