Preşedintele Klaus Iohannis vine, în ultimul an de mandat, cu un proiect de educaţie pentru următorii 12 ani. Ce măsuri sunt propuse în programul „România Educată”

Programul are şi serie de deziderate pentru sistemul educaţional tot până în anul 2030, acestea fiind următoarele:

„1. Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi, cu valori europene, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solide. 2. Educaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi în conformitate cu specificul fiecărei comunităţi de învăţare. 3. Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot parcursul vieţii sale. 4. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie. 5. Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient. 6. Sistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev. 7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educaţie. 8. Sistemul de educaţie românesc este atrăgător pentru comunităţile academice din România şi din întreaga lume, facilitând mobilitatea internaţională. 9. Învăţământul primar şi secundar asigură alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor. 10. Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot parcursul educaţional. 11. Managementul educaţional este unul profesionist, bazat pe inovaţie. 12. Cadrul legislativ care guvernează educaţia este unul stabil şi se bazează pe o viziune asumată”.

Documentul supus dezbaterii publice propune două scenarii de structurare a sistemului de educaţie, iar ambele au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale.

ROMÂNIA EDUCATĂ – PUTEŢI CITI DOCUMENTUL INTEGRAL AICI

„Educaţia timpurie este realizată de personal educaţional cu studii terţiare, include servicii medicale şi de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum şi servicii psihologice, de logopedie şi educaţie parentală. În învăţământul primar, toate cadrele didactice au absolvit învăţământul superior şi beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri şcolari, profesori de sprijin, mentori, etc. În fiecare şcoală există personal medical. În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educaţional, alături de alte menţiuni privind competenţele dobândite în urma unor activităţi de educaţie non-formală sau informală”, potrivit sursei citate.

De asemenea, odată cu învăţământul secundar inferior este propusă şi introducerea notării clasice, iar materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenţi de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă. O parte a curriculumului are caracter interdisciplinar şi există o gamă largă de activităţi extracurriculare organizate sau facilitate de şcoli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.

„Învăţământul secundar superior include trei rute distincte: teoretică, vocaţională (profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) şi profesională. Cadrele didactice au absolvit învăţământul terţiar şi deţin o pregătire pedagogică şi practică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învăţământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală. Atât ruta profesională, cât şi cea vocaţională se pot derula parţial la potenţiali angajatori sau instituţii relevante (de exemplu, pentru filiera vocaţională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcţie de posibilităţile specifice fiecărei regiuni în parte”, mai arată documentul.

Sursa citată precizează că există servicii suport în toate instituţiile de învăţământ secundar superior, inclusiv servicii de consiliere, orientare în carieră şi de sprijin remedial.

„În învăţământul superior, cadrele didactice sunt persoane care au finalizat studiile de licenţă şi de master şi – pentru titularii de curs – doctorale. Avansarea în carieră pentru cadrele didactice universitare ţine cont de o evaluare a competenţelor pedagogice. Universitatea oferă programe de formare continuă în domeniul educaţiei, care ajută la obţinerea de performanţă în zona de predare/învăţare. Există servicii de consiliere în carieră, consiliere psihologică şi programe remediale în toate universităţile. Lucrările majore (licenţă, disertaţie) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat şi listate în baze de date publice, cu respectarea legislaţiei în vigoare”, propune proiectul „România educată”.

Potrivit programului, pentru toate ciclurile de studiu asociate învăţământului terţiar, sunt propuse ţinte minime de mobilitate de 20% la nivel de licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puţin 5% dintre programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau internaţionale.

Preşedinţia face precizarea că „structura celui de-al doilea scenariu se bazează pe corelarea nivelurilor şcolare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4) şi elimină criteriile de acces la examene de tranziţie precum bacalaureatul (orice elev se poate înscrie, indiferent de tipul studiilor secundare finalizate). Primul scenariu propune două tipuri de Bacalaureat (teoretic şi aplicat), iar cel de-al doilea scenariu include şi posibilitatea Bacalaureatului Internaţional”.

Tot cel de-al doilea scenariu propune, în cazul învăţământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu.

„Universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe”, mai arată Preşedinţia.

Alte propuneri ale programului vizează accesul în cariera didactică care să devină unul meritocratic, cu accent pe recrutarea celor mai buni absolvenţi de învăţământ superior. De asemenea, programul propune oferirea de sprijin adiţional pentru copiii aflaţi în risc de abandon (prin măsuri educaţionale remediale, burse şi serviciile sprijin şi consiliere a familiilor).

„De exemplu, pot exista programe de tipul „primul student”, care să ajute tinerii talentaţi, dar fără posibilităţi materiale, să ajungă la o facultate prin oferirea unui ajutor financiar consistent;”, conform sursei citate.

O altă propunere ar fi în vederea reducerii decalajelor de calitate între şcoli prin oferirea de resurse suplimentare şcolilor aflate în zone dezavantajate (ex: bonusuri salariale pentru cadrele didactice bine pregătite, resurse pentru echiparea instituţiilor sau norme suplimentare de consilieri).

Pentru învăţământul profesional şi tehnic este propusă extinderea educaţiei profesionale la nivel terţiar, pentru a face faţă creşterii nivelului de tehnologizare din industrie şi servicii;

„Dezvoltarea educaţiei duale, care trebuie să continue în zonele în care acest lucru este posibil; Formarea specială a cadrelor didactice care predau în învăţământul profesional pentru a se asigura complementaritatea între educaţia de la şcoală şi practica derulată la angajator”, prevede programul.

Pentru învăţământul superior este propusă „recredibilizarea şcolii doctorale prin evaluarea calităţii formării doctorale, eliminarea cazurilor de plagiat cu ajutorul soft-urilor, dar şi cu al cursurilor de etică a cercetării; Diversificarea misiunii universităţilor, necesară pentru a permite o evaluare a performanţei mai adaptată individualităţii fiecărei instituţii de învăţământ superior, dar şi pentru o mai bună utilizare a alocaţiilor din bugetul public”.

Referitor la educaţia timpurie, proiectul propune „construirea de creşe suplimentare pentru a oferi tuturor copiilor şansa la o dezvoltare armonioasă din punct de vedere cognitiv, emoţional şi social, dar şi pentru a permite părinţilor să împace viaţa profesională cu viaţa de familie; O mai bună pregătire a educatorilor şi puericultorilor, de nivel terţiar. Impactul pe care îl are calitatea educaţiei timpurii va influenţa dezvoltarea copilului de-a lungul întregii sale vieţi”.

Sursa menţionată anunţă că Administraţia Prezidenţială va organiza dezbateri pe următoarele teme: guvernanţa în educaţie, finanţarea, arhitectura curriculară şi impactul societăţii digitale asupra educaţiei. Totodată, cei care doresc vor putea înscrie în continuare evenimente sub egida proiectului „România Educată”.

Totodată, împreună cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), vom lansa patru policy briefs, în cadrul unui proiect finanţat de către Comisia Europeană, pe următoarele patru teme: (1) carieră didactică, (2) management educaţional, (3) echitate, (4) educaţie timpurie.

Klaus Iohannis: „România Educată” este un proiect strategic

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării „România educată” la Palatul Cotroceni, că programul este unul strategic care să ajute evoluţia educaţiei, spunând că este nevoie de schimbare şi de soluţii pentru o educaţie de calitate.

„România educată. Haideţi să vorbim despre educaţie. Sunt întrebări simple la care trebuie să răspundem la început. Avem nevoie de un sistem educaţional, de un sistem de educaţie şcolară? Evident da. Avem nevoie de şcoli? Evident că da. Dar ce fel de şcoli? Cum îi pregătim pe dascăli? Ce aşteptăi avem de la absolvenţii acestor şcoli. Ce abilităţi trebuie să aibă un student după absolvirea şcolii? Cum evaluăm performanţa unei şcoli, dar a unei universităţi? Ne interesează doar numărul de absovenţi sau calitatea educaţiei primite sau dacă este în corelare cu piaţa muncii? Iată că întrebări avem multe şi cu cât mergem mai în profunzime răspunsurile nu sunt atât de simple”, a declarat Klaus Iohannis în discursul susţinut, miercuri, cu ocazia lansării programului „România educată” la Cotroceni.

Şeful statului a adăugat că „România educată” este un proiect strategic care îşi propune să ajute politicienii şi profesorii în domeniul educaţiei. Iohannis a adus în discuţie şi „catastrofa” de anul trecut când examenul de Bacalaureat au picat aproape jumătate de elevi.

„România educată este un proiect strategic. România educată vrea să ajute la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului 21, vrea să ajute politicenii să vină cu politici educaţionale bune. Vrea să ajute pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei mulţumiţi, dar şi părinţii şi angajatorii. E un proiect care vrea să ajute un director de şcoală să gestioneze şcoala pentru a avea rezultate bune. Trebuie să găsim soluţii care ne integrează pe toţi. (…) Vă reamitesc că am avut anul trecut un Bacalaureat la care au picat aproape jumătate. Este o catastrofă. Nu se poate aşa ceva”, a conchis Preşedintele României.

Klaus Iohannis propune, prin Raportul „România educată”, teze unice şi bacalaureat aplicat

Printre propunerile raportului „România educată”, lansat public miercuri de Klaus Iohannis, se numără reintroducerea tezelor unice naţionale, care să aibă pondere în admiterea la liceu. Preşedinţia aduce şi două concepte noi, la nivel de bacalaureat, respectiv BAC-ul aplicat şi licenţa profesională.

În ceea ce priveşte educaţia ante-preşcolară (0-3 ani), propunerile cuprinse în raportul lansat de şeful statului prevăd creşe în cadrul marilor angajatori şi vaccinare obligatorie. Astfel, în afara reţelei de creşe de stat, care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030, statul încurajează dezvoltarea de creşe/centre de zi în cadrul marilor angajatori, de stat sau privaţi, centre care să ofere inclusiv servicii de educaţie ante-preşcolară cu program prelungit.

„Activitatea din creşe/centre de zi este axată atât pe servicii de educaţie timpurie, cât şi pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea şi stimularea motrică, emoţională şi verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire şi personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici şi asistente medicale), cu studii terţiare, în spaţii comune, cu servicii medicale şi de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logopedie şi educaţie parentală”, se arată în raportul „România Educată”.

Programul prezidenţial propune ca toate grădiniţele să ofere opţiuni de program prelungit şi servicii suport, asigurate de logopezi, psihologi şi medici, pentru a garanta „dezvoltarea armonioasă a copiilor, reducerea inechităţilor şi sprijinirea părinţilor în activitatea parentală”. Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului şi se comunică cu părinţii pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educaţional.

Raportul lansat de Klaus Iohannis aduce noutăţi în ceea ce priveşte învăţământul gimnazial, şi anume reintroducerea tezelor naţionale. „Se introduce notarea clasică. Există teze standardizate naţionale, semestriale, cu bareme de corectare clare, axate pe competenţele cheie. Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învăţământul secundar superior. Şcolile cu diferenţe semnificative între notarea curentă la clasă şi rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor şi pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-şi îmbunătăţi activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev”, se arată în document.

Ulterior, consilierul şcolar va face o recomandare adiţională, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educaţia secundară superioară, în baza unui examen psihometric. „Ea se comunică, în scris, precum şi printr-o discuţie indivi duală, elevului şi părinţilor. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opţiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev la tranziţia către ciclul următor şi se include în portofoliul educaţional al elevului”.

Evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat naţional, acoperind materiile de bază. Rezultatele obţinute la această evaluare se includ în portofoliul educaţional al elevului.

Repartizarea în învăţământul secundar superior (liceu- n.r.) se face, pentru fiecare elev, în baza opţiunilor exprimate de părinţi şi a mediei aritmetice formate din:

-33% media probelor de la examenul final

-33% media tezelor naţionale din gimnaziu

-33% media generală în clasele V-VIII.

În cazul învăţământului vocaţional sau profesional, unităţile de învăţământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.

Raportul vine cu noutăţi şi în ceea ce priveşte examenul naţional de bacalaureat. Astfel, sunt introduse conceptele de „bacalaureat aplicat” şi „licenţă profesională”. Bacalaureatul aplicat „include un număr limitat de materii şi probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învăţământul terţiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) şi apoi la ciclul de licenţă filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani)”. Raportul prevede şi un bacalaureat teoretic, “pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică”.

„În ambele tipuri de bacalaureat, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opţiuni disponibile, în funcţie de specializarea de studiu. Absolvenţii rutei teoretice/vocaţionale care nu promovează bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adiţională similar cu cel oferit elevilor din filiera profesională care urmăresc obţinerea unui bacalaureat teoretic”, prevede documentul.

În ceea ce priveşte licenţa profesională, raportul prevede că „structural, regimul programelor de licenţă profesională sau vocaţională include minimum un an de practică completă derulat în afara instituţiei, care va fi şi anul de pregătire a licenţei”.

Programul lansat de preşedintele Klaus Iohannis introduce două scenarii cu privire la parcursul gimnazial şi liceal. A doua propunere este ca liceul să aibă 3 ani. „Educația secundară superioară are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani. Perioada corespunde adolescenței, a începutului maturității și a emancipării legale a copilului. Această formă de educație este diferențiată pe profiluri distincte, existând trasee teoretice, profesionale și vocaționale. Toate durează trei ani și au competențe diferențiate. Pentru educația profesională și cea vocațională, 50% din educație se derulează sub îndrumarea unui potențial angajator în regim dual”, potrivit sursei citate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, cu ocazia lansării „România educată” la Palatul Cotroceni, că programul este unul strategic care să ajute evoluţia educaţiei, spunând că este nevoie de schimbare şi de soluţii pentru o educaţie de calitate.

Be the first to comment on "Preşedintele Klaus Iohannis vine, în ultimul an de mandat, cu un proiect de educaţie pentru următorii 12 ani. Ce măsuri sunt propuse în programul „România Educată”"

Leave a comment