RETROSPECTIVĂ 2018. Anul desecretizării protocoalelor secrete. Scandaluri şi efecte

Este vorba de protocolul secret semnat în anul 2009 cu Parchetul de pe lână Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, document ce s-a constituit într-un preambul al unei perioade care se anunţa a fi complicată pentru justiţia românească.

Asta pentru că, potrivit preşedintelui Comisiei de control a activităţii SRI, nu mai puţin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului 2017, între SRI şi instituţiile statului şi nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate astfel de documente pentru protejarea datelor.

De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, spunea la acea vreme că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.

Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Documentul a fost semnat de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi la acel moment, şi fostul director al SRI, George Maior. În calitate de prim-adjuncţi, au semnat documentul şi procurorul Tiberiu Niţu şi Florian Coldea, din partea SRI. Printre obiectivele cooperării în baza acestui protocol se numărau, printre altele, „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art. 2”. Articolul 2 arăta că părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Reacţiile şi acuzaţiile la acest articol nu au întârziat să apară, atât din mediul judiciar, cât şi din cel politic, procurorii fiind, prin declaraţii publice, criticaţi pentru colaborarea cu ofiţerii serviciului secret.

Pe atunci procuror -şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după desecretizare, că în protocolul semnat cu SRI nu există noţiunea de „echipă mixtă”, ci „echipă comună”, iar ofiţerii Serviciului nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau niciun fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice.”Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferenţă între colaborare şi cooperare -n.r.). A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. (…) Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Apoi, un protocol secret din 2012 între SRI, DNA, Parchetul ICCJ, Ministerele Justiţiei, Finanţelor şi Interne, prin care era monitorizat ANAF şi MAI, cu obiectul de combatere a evaziunii fiscale a fost prezentat în spaţiul public.

Documentul se numea „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale” şi era încheiat în ianuarie 2012, iar în introducere se arăta că a fost încheiat în baza unei hotărâri CSAT din anul 2010. „Monitorizarea contribuţiilor cu potenţial de evaziune şi fraudă fiscală ridicat, a societăţilor comerciale nou înfiinţate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor şi impozitelor şi itensificarea cooperării interinstituşionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituţiile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu şi realizarea acţiunilor comune pe cele nouă domenii prioritare de intervenţie, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituţiilor de aplicare a legii nominalizare de HCSAT 69/2010”, era una dintre prevederi.

Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruţa Kovesi, procuror general la acea vreme, Constantin Traian Igaş, ministru al Internelor de atunci, George Maior, director al SRI, Gheorghe Ialomiţeanu, ministru al Finanţelor, iar în locul lui Cătălin Predoiu este semnătura Alinei Bica.

În baza acestui „Plan de măsuri”, SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliţiei Române. Protocolul menţiona şi realizarea unui grup de lucru interinstituţional format din Constantin Igaş, ministru de Interne, Laura Codruţa Kovesi, procuror general, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţa atunci, într-un răspuns pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că se reevaluează Planul Naţional Comun de Acţiune (PNCA) din 2010 în urma căruia a fost semnat protocolul din 2012 cu SRI, Ministerul Finanţelor, Ministerul Public şi al Justiţiei, prin care era monitorizată ANAF. O concluzie a acestei reevaluări nu a fost încă prezentată opiniei publice de către autorităţi.

Iar efectele desecretizării acestor protocoale nu au întârziat să apară în instanţele româneşti. În vizorul opiniei publice s-a aflat o decizie de achitare după ce interceptările dintr-un dosar, obţinute prin protocolul Parchetul General-SRI, au fost anulate. Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au achitat definitiv un subofiţer de la Jandarmeria Bihor, pentru luare de mită, pentru că interceptările care au stat la baza condamnării din primă instanţă şi care au fost obţinute în baza protocolului PÎCCJ-SRI sunt nule, în motivare fiind criticate şi echipele mixte.

Protocoalele au creat agitaţie şi în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este, potrivit legii, garantul independenţei justiţiei. Declasificarea tuturor protocoalelor a fost şi pe agenda Consiliului, instituţia luând decizia să ceară parchetelor şi instituţiilor judiciare o evidenţă a protocoalelor încheiate. CSM a primit răspunsuri de la instanţa supremă, Inspecţia Judiciară.

În acest context, Consiliul a cerut Inspecţiei Judiciare un control amplu la toate parchetele din ţară, pentru a afla cum au aplicat procurorii dispoziţiile protocolului cu Serviciul Român de Informaţii.

Be the first to comment on "RETROSPECTIVĂ 2018. Anul desecretizării protocoalelor secrete. Scandaluri şi efecte"

Leave a comment